RO 
Cand vine vorba de siguranta rutiera, oboseala la volan poate reprezenta un pericol semnificativ. Condusul in stare de oboseala sau somnolenta poate avea consecinte grave, atat pentru sofer, cat si pentru ceilalti participanti la trafic. Acest articol exploreaza cauzele care provoaca somnolenta sau oboseala la volan, modul in care aceasta afecteaza abilitatile de condus, grupurile de soferi expusi riscului, semnele de recunoastere a oboselii si, mai mult decat atat, iti vom oferi sfaturi si recomandari pentru prevenirea acestui pericol.
Cuprins:
1. Somnul la volan: din ce cauze pot adormi soferii in timp ce conduc?
2. Adormitul la volan: care este impactul oboselii asupra abilitatilor de conducator auto?
3. Somnolenta la volan: care sunt categoriile de soferi expusi riscului?
4. Cum poti recunoaste semnele riscului de somn la volan?
5. Sfaturi si recomandari pentru prevenirea episoadelor de oboseala in timpul condusului
1. Somnul la volan: din ce cauze pot adormi soferii in timp ce conduc?
Oboseala la volan poate fi cauzata de mai multi factori, fie individuali, fie circumstantiali. Condusul in stare de somnolenta sau chiar adormirea la volan reprezinta un pericol major pentru siguranta rutiera, punand in pericol atat viata soferului, cat si a celorlalti participanti la trafic. In acest capitol vom analiza in detaliu cauzele care pot duce la adormirea in timpul condusului si modul in care acestea pot influenta capacitatea de a conduce in siguranta.
Lipsa somnului de buna calitate: Lipsa somnului sau somnul insuficient este una dintre principalele cauze care poate determina adormirea la volan. Oamenii care nu dorm suficient, fie din cauza insomniei, fie din cauza programului aglomerat, se confrunta cu oboseala extrema, dificultati de concentrare si incetinirea reflexelor. In timpul condusului, aceste simptome pot evolua rapid spre somnolenta sau chiar catre adormirea involuntara.
Orele importante din timpul somnului: Ritmul circadian, care regleaza alternanta intre ciclurile de somn si veghe ale corpului uman, poate determina ca anumite perioade ale zilei sa fie mai predispuse la somnolenta. De obicei, intre orele 2:00 si 6:00 dimineata si intre orele 14:00 si 16:00 dupa-amiaza, corpul are tendinta sa fie mai putin alert, ceea ce creste riscul de somnolenta la volan.
Distantele lungi si monotonia drumului: Condusul pe distante lungi, in special pe autostrazi monotone, poate provoca stari de plictiseala si apatie. Vizual, peisajul constant si uniform poate duce la o stare de letargie care, in cele din urma, poate conduce la somnolenta.
Consumul de alcool sau medicamente cu efect sedativ: Aceste substante modifica semnificativ starea de veghe si abilitatile cognitive ale soferului. Consumul de alcool sau medicamente cu efect sedativ pot incetini reactiile cognitive, scazand in mod ingrijorator capacitatea de concentrare si determinand somnolenta in timpul condusului.
Stresul si anxietatea: Stresul si anxietatea pot avea un impact negativ asupra calitatii somnului, ceea ce poate duce la oboseala si somnolenta in timpul zilei. In situatii de stres cronic, sistemul nervos poate fi epuizat, crescand riscul de adormire la volan.
Apneea de somn si alte tulburari de somn: Persoanele care sufera de apnee de somn sau alte tulburari de somn pot avea perioade de somn foarte fragmentat in timpul noptii. Aceasta poate cauza stari de somnolenta excesiva in timpul zilei, inclusiv in timpul condusului.
Consumul excesiv de cofeina: Desi cofeina poate oferi un impuls temporar de energie, consumul excesiv poate duce la oboseala ulterioara, intrucat efectele sale se estompeaza. In plus, consumul excesiv de cofeina poate perturba calitatea somnului in timpul noptii.
Boli si afectiuni medicale: Anumite afectiuni medicale, cum ar fi diabetul, hipotiroidismul sau alte tulburari care duc la oboseala cronica, pot influenta negativ starea de veghe si capacitatea de a conduce in siguranta.
Intreruperi ale ciclului de somn: Schimbarile constante ale programului de somn sau de munca (alternarea turelor de zi cu ture de noapte) pot perturba ritmul circadian al organismului, crescand riscul de somnolenta in timpul condusului.
Astfel, somnul la volan poate fi cauzat de numerosi factori, fie individuali, fie circumstantiali. Este esential ca soferii sa recunoasca aceste cauze si sa fie constienti de riscurile asociate conducerii in stare de somnolenta. Prevenirea adormirii la volan implica adoptarea unui program regulat de somn, evitarea consumului de substante care pot afecta starea de veghe si respectarea pauzelor regulate in timpul calatoriilor lungi.
2. Adormitul la volan: care este impactul oboselii asupra abilitatilor de conducator auto?
Adormitul la volan este unul dintre cele mai periculoase scenarii cu care un sofer se poate confrunta in timpul calatoriilor. Impactul oboselii asupra abilitatilor de conducator auto este subestimat adesea, dar poate avea consecinte devastatoare asupra sigurantei rutiere. In acest capitol vom explora cum afecteaza oboseala abilitatile soferului si de ce este esential sa se evite condusul daca se afla intr-o stare de somnolenta.
Timp de reactie prelungit: Unul dintre cele mai pronuntate efecte ale oboselii asupra soferilor este prelungirea timpului de reactie. In conditii normale, acestia trebuie sa reactioneze rapid la situatii de urgenta sau la schimbari neasteptate in trafic. Oboseala incetineste semnificativ timpul necesar pentru a apasa pedala de frana, a evita un obstacol sau a lua decizii critice. Acest timp de reactie prelungit poate creste riscul de coliziuni sau de a nu putea evita situatii periculoase in mod adecvat.
Scaderea capacitatii de concentrare: In cazul in care se instaleaza starea de somnolenta sau oboseala, atentia si concentrarea soferului scad semnificativ. Acest lucru inseamna ca semnele de circulatie, semnalele de avertizare ale celorlalti participanti la trafic si schimbarile din mediu pot fi trecute cu vederea. De asemenea, abilitatea de a monitoriza mediul rutier si de a anticipa situatiile periculoase poate fi afectata, ceea ce face dificila reactia adecvata in cazul unor evenimente neprevazute.
Vizibilitate redusa si perceptie distorsionata: Oboseala poate avea un impact semnificativ asupra vederii si perceptiei spatiale a soferului. Efectul cel mai cunoscut este reprezentat de senzatia de vedere incetosata sau de vedere dubla. Aceste simptome pot face ca semnele de circulatie, marcajele rutiere si obiectele din jur sa fie greu de identificat, crescand riscul de a pierde detalii critice ale mediului de trafic.
Inducerea somnului: In cele mai grave cazuri de oboseala extrema, un sofer poate ajunge sa adoarma la volan. Adormitul la volan este una dintre cele mai mari amenintari pentru siguranta rutiera, deoarece soferul nu mai are control asupra vehiculului si nu poate reactiona la niciun pericol din trafic. Din contra, devine pericolul din trafic. Aceasta poate duce la accidente grave, cu consecinte tragice.
3. Somnolenta la volan: care sunt categoriile de soferi expusi riscului?
Somnolenta la volan reprezinta un pericol real pentru toti participantii la trafic, insa exista anumite categorii de soferi care sunt expuse unui risc mai mare de a conduce in stare de oboseala. Intelegerea acestor categorii poate ajuta la identificarea si prevenirea situatiilor periculoase pe drumurile publice. Iata cateva dintre aceste categorii:
Soferii profesionisti: Unul dintre grupurile cele mai expuse riscului de oboseala la volan sunt soferii profesionisti, in special cei care lucreaza in transportul de marfa international, deoarece acestia au drumuri foarte lungi de parcurs, deci pericolul creste in mod considerabil. Totusi, nici traseul celor care lucreaza in transportul de marfa national nu este lipsit de riscuri. Acesti soferi petrec multe ore pe drum pentru a-si indeplini sarcinile de livrare si sunt adesea supusi termenelor stricte. Orele lungi de condus si presiunea de a respecta programul pot duce la epuizare fizica si mentala. Reglementarile privind timpul de condus si pauzele regulate sunt concepute pentru a preveni oboseala in randul soferilor profesionisti, dar respectarea acestora poate fi dificila in conditiile stricte ale industriei transportului.
Tinerii soferi: Studiile au aratat ca tinerii soferi, in special barbatii cu varste cuprinse intre 18 si 29 de ani, sunt mai predispusi sa conduca in timp ce sunt epuizati. (1, 2) Aceasta vulnerabilitate se datoreaza in parte ritmului circadian specific acestor varste, care ii face sa fie mai activi in orele tarzii ale noptii si mai somnorosi in primele ore ale diminetii. De asemenea, lipsa experientei in condus poate face ca tinerii soferi sa subestimeze riscul asociat cu oboseala.
Persoanele cu afectiuni medicale: Anumite afectiuni medicale pot creste riscul de oboseala la volan. De exemplu, apneea de somn, o tulburare caracterizata prin pauze repetate in respiratie pe durata somnului, poate provoca oboseala cronica pe timpul zilei. Persoanele cu apnee de somn pot avea dificultati in mentinerea concentrarii si vigilentei la volan. De asemenea, orice afectiune care afecteaza calitatea somnului sau programul circadian al unei persoane poate spori riscul de a adormi la volan.
Persoanele cu program de lucru neregulat: Soferii care au un program de lucru neregulat sau care lucreaza in ture de noapte sunt expusi unui risc crescut de oboseala la volan. Schimbarile frecvente ale programului de somn si activitatilor pot perturba ritmul circadian al organismului, ceea ce poate duce la dificultati in mentinerea starii de veghe pe timpul zilei.
Parintii si tutorii: Parintii si cei care au grija de copii mici pot fi, de asemenea, expusi riscului de oboseala la volan. Supraincarcarea cu responsabilitati si lipsa somnului datorata trezirilor frecvente pe timpul noptii pot duce la somnolenta si oboseala in timpul zilei. Acest lucru poate afecta capacitatea de concentrare si reactie a soferilor in trafic.
Cei care lucreaza schimburi lungi sau solicitante: Persoanele care lucreaza in industrii care implica schimburi lungi sau solicitante pot fi vulnerabile la oboseala la volan. Lucrul in schimburi poate perturba programul de somn si poate provoca disfunctii ale ritmului circadian. Acest lucru poate afecta capacitatea lucratorilor de a fi vigilenti si atenti in timpul condusului.
Persoanele care traiesc un stil de viata cu un nivel ridicat de stres: Stresul cronic poate contribui la oboseala la volan. Persoanele care sunt expuse la niveluri ridicate de stres in viata lor profesionala sau personala pot avea dificultati in a se relaxa si a se odihni suficient, ceea ce poate duce la oboseala si somnolenta la volan.
Persoanele care calatoresc pe distante lungi: Soferii care calatoresc pe distante lungi, fie in interes personal, fie in scopuri profesionale, sunt in mod natural expusi riscului de oboseala. Peisajele monotone si drumurile lungi pot crea un mediu propice pentru instalarea somnolentei.
Cunoasterea categoriilor de soferi expusi riscului de oboseala la volan este esentiala pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenire. Aceste categorii includ soferii profesionisti, tinerii soferi, persoanele cu afectiuni medicale, cei cu un program de lucru neregulat, parintii si ingrijitorii, lucratorii cu schimburi lungi sau solicitante, persoanele cu stres ridicat si cei care calatoresc pe distante lungi. In fiecare caz, constientizarea riscurilor si adoptarea masurilor adecvate pentru prevenirea oboseala la volan sunt esentiale pentru asigurarea sigurantei rutiere.
4. Cum poti recunoaste semnele riscului de somn la volan?
Este important ca soferii sa fie constienti de semnele care indica oboseala sau somnolenta la volan, deoarece daca le sesizeaza din timp, s-ar putea sa schimbe ceva in comportamentul lor la volan. Cateva semne sunt:
Treptat pleoapele incep sa se inchida: Pleoapele devin grele si devine dificil sa tii ochii deschisi.
Miscarile devin robotizate: Miscari mecanice si monotone la volan, precum si derapaje usoare de pe banda ta de circulatie.
Dificultate in mentinerea vitezei si a distantei: Dificultati in mentinerea vitezei constante sau a distantei fata de vehiculul din fata.
Zgomote de fundal sau linistea gandurilor: Senzatia de zgomote ambientale si chiar de momente in care te pierzi printre ganduri.
5. Sfaturi si recomandari pentru prevenirea episoadelor de oboseala in timpul condusului
Pentru a evita aparitia unor situatii care pun in pericol viata soferilor si a celorlalti participanti la trafic, trebuie sa se incerce unele dintre urmatoarele variante pentru a preveni atipitul la volan:
Odihna adecvata: Asigurarea unui somn adecvat (minim 6-8 ore) inainte de a conduce. Calatoriile lungi ar trebui planificate astfel incat sa includa opriri regulate pentru odihna.
Evita calatoriile in timpul orelor tale de somn: Daca se poate, evitarea condusului in orele in care corpul este obisnuit sa doarma, cum ar fi tarziul noptii sau primele ore ale diminetii.
Planifica pauze regulate: Daca calatoria este lunga, planificarea unor pauze la fiecare 2-3 ore. Aceste momente trebuie folosite pentru relaxare, dezmortire si imbunatatirea starii de veghe.
Hidratare si alimentatie sanatoasa: Consumul suficient de apa si alimente sanatoase in timpul calatoriei. Dezechilibrele in hidratare sau alimentatie pot contribui la starea de oboseala.
Schimbarea pozitiei corpului in timpul condusului: In cazul calatoriilor lungi, schimbarea din cand in cand pozitiei de condus pentru a imbunatati circulatia sangelui si a fi mai alert.
Ascultarea de muzica, posturi de radio sau podcast-uri interesante: O muzica placuta sau un program de radio interesant pot ajuta la mentinerea atentiei si starii de veghe.
Asadar, adormitul la volan este un pericol real si, din pacate, subestimat in trafic. Impactul oboselii asupra abilitatilor de a conduce poate avea consecinte grave pentru siguranta rutiera. Este esential sa se recunoasca semnele de oboseala si sa se adopte masuri preventive pentru a evita condusul in stare de somnolenta sau oboseala extrema. Condusul responsabil, odihna adecvata si planificarea atenta a calatoriilor pot contribui semnificativ la reducerea riscului de accidente cauzate de adormitul la volan.
Sursa foto: Freepik.com
Referinte:
Corfitsen M. T. (1994). Tiredness and visual reaction time among young male nighttime drivers: a roadside survey. Accident; analysis and prevention, 26(5), 617–624. https://doi.org/10.1016/0001-4575(94)90023-x
Ahlström, C., Anund, A., Fors, C., & Åkerstedt, T. (2018). Effects of the road environment on the development of driver sleepiness in young male drivers. Accident; analysis and prevention, 112, 127–134. https://doi.org/10.1016/j.aap.2018.01.012
